Aceasta sectiune va gazdui note, critici, eseuri, scrieri cu caracter filosofic, politic, istoric sau stiintific.
Articole:
Pe scurt despre revolutii.
Paris, revolutii live, istoria se scrie sub ochii nostri!
Doar cateva cuvinte (la aniversarea rev. Romane).
Este posibila o reforma institutionala sau o ameliorare a functionarii institutiilor?
Tortura in 2010- text nefinalizat.
Excurs umoristic (la final) pe tema (absurda aproape a) democratiei.
Critica de carte pe teme de stiinte umane.
Pe scurt despre revolutii
16 feb 2011 Wien
Doar cateva cuvinte despre sensul si natura revolutiilor in general si cateva observatii ocazionate de
revoltele de zilele acestea din lumea musulmana.
Asa cum se stie revoltele din Egipt s-au incheiat cu demisia lui Hosni Moubarak, inca o revolutie "reusita" in lumea islamica si au urmat revolte si manifestatii si in alte tari ca Iran, Yemen, Algeria...
Ca o consecinta trista a revolutiei din Tunisia apele Mediteranei s-au umplut de vase cu imigranti care vin spre Italia, unele se mai si scufunda, altele ajung la destinatie si oamenii de acolo plecati in cautarea libertatii ajung dupa gratii in asteptarea de cele mai multe ori a repatrierii.
Nu stiu de ce cineva care tocmai a reusit sa iese din dictatura s-ar grabi sa paraseasca tara proaspat eliberata. E retorica doar exprimarea " nu stiu de ce". Stiu de ce si de asta trebuie sa subliniez cateva lucruri simple si de bun simt despre ce inseamna revolutie si care e sensul si spiritul ei.
Nu exista vreodata revolutie incheiata. Revolutiile sunt un proces continuu nu unu momentan. Revolutie inseamna sa rastorni un sistem si sa ramai in garda, revolutie inseamna un joc de sah cu puterea, inseamna controlul ei pentru ca aceasta tinde sa degenereze intotdeauna prin simpla ei natura.
A face o revolutie pentru a schimba o persoana particulara si a trece puterea in planul sau esalonul secund al puterii nu este de fapt decat un foc de paie si asta nu duce de obicei nicaieri.
Cei care se revolta trebuie sa fie pregatiti pentru o lupta de lunga durata, pentru un proces de control al puterii, pentru a tine continuu in sah ceva care e deviant prin natura lui. Revolutia inseamna o schimbare urmata de o opozitie permanenta la putere. Din nefericire in realitate lucrurile se petrec altfel, lumea se aprinde, se shimba oameni , se schimba cate ceva marunt si apoi, abia mai apoi (!) vigilenta celor care mai ieri se bucurau in piete pentru libertate adoarme in mod natural sau e redusa la tacere de catre "noua" putere politica. In scurt timp lucrurile ajung la situatii identice sau de multe ori mai nefericite decat cele de dinainte.
revin aici
Paris, revolutii live, istoria se scrie sub ochii nostri!
Un text scris pe data de 15 JAN 2011 la sosirea mea in Par
PARIS, Place de la Republique,Centre Pompidou, Orele 16_ 17
Este vorba de manifestatii de protest de mari proportii (abia am ajuns la Paris si am intrat la biblioteca pentru a consemna momentul) oranizate de catre comunitatile Tunisiana si Algeriana (mare parte sunt tunisieni din ce am vazut eu) impotriva a ceea ce se intampla acum in Tunisia si Algeria.
Se striga impotriva dictaturii (!!!!!) , se striga sloganuri pro -libertate, pro-democratie si pentru fraternitate cu cei de acasa.
Trebuie sa spun ca sunt realmente emotionat - este de-a dreptul incredibil -abia am ajuns si am nimerit in mijlocul manifestantilor arzand un manechin care il reprezinta cred pe liderul de la Tunis, care asa cum se stie este in mijlocul unor actiuni de reprimare a miscarii pro-libertate si pro-democratie din tara sa.
Nesfarsit sirul de manifestanti de pe strazi - am stat cred jumatatate de ora pentru a intra aici la biblioteca POMPIDOU si coloana nu se incheiase inca atunci cand am intrat eu aici.
Si inca o data chiar acum la cativa metri de mine se striga impotriva DICTATURII -asta ar putea avea efecte pe plan international.
Cinste celor care au curajul sa se ridice in chip fratesc pentru a lupta pentru fratii lor de acasa si cinste celor care au curajul sa spuna lucrurilor pe nume!
Revin maine!
Da. Pe scurt, la suprafata povestea arata cam asa:
In luna DEC un tanar s-a autoincediat datorita unor probleme de natura sociala, mai apoi un alt tanar se sinucide prin electrocutare in mijlocul unor demonstratii de protest, urmeaza manifestatii de protest ale avocatilor solidari cu un coleg arestat si torturat de catre politie pentru ca a manifestat si in final multimile nemultumite de un sistem corupt si clientelar au inceput aceasta revolta care continua si acum si care prin contributia diasporelor Tunisiana si Algeriana a ajuns si aici in Europa. Cateva zeci de morti, multe arestari facute de catre o POLITIE cu responsabilitati POLITICE (politia este bodyguardul celor aflati la putere), tortura si multe arestari printre care trebuie sa semnalez ca exista si bloggari.
Iata aici un link unde gasiti un timeline a celor intamplate
Cu siguranta ca undeva in spatele cortinei chiar si pentru o tara mica cum e Tunisia exista interese internationale majore in joc, o multime de servicii de "inteligenta" implicate si alte varii forte...
Revenind la nivel teoretic in ceea ce priveste democratia, dupa cum se stie eu raman sceptic asupra acesteia, ea nu este decat o alta forma de monarhie (doar ca puterea se transmite prin alte tipuri de FILIATIE decat cea de sange si numim aici filiatii doctrinare, comportamentale si de viziune ) si in plus si daca prin revolta multimile isi pun liderii doriti in frunte asta se transforma in o dictatura a majoritatii impotriva minoritatilor. Nu chiar intotdeauna (e complicat realmente - in foarte putine tari exista ceea ce exista in SUA acolo unde la constituirea FEDERATIEI s-au inclus in constitutie tot felul de clauze care sunt menite sa faca democratia functionala si sa protejeze minoritatile).
Inca ceva - in general toate teoriile acestea se bazeaza puternic pe o supozitie de rationalitate a fiintei umane - acesta este un lucru foarte discutabil - cat de rationale sunt fiintele umane de fapt si de cate ori si in ce cazuri e mai rational sa te comporti irational sau e complet irational sa fii atat cat poti de rational.
Nu am timp de multe teorii acum insa asa ca trec la "saptamana maimutelor" si exista o schimbare de titlu, poate si de viziune si cateva randuri la rubrica despre familia, viata si persecutia mea si a celor din familia mea sub Dej, Ceausescu si poate cel mai mult Iliescu si marele campion al Romaniei si Romanilor, cel care este Traian Basescu.
URMARE
21.01. 2011
Asa cum se stie deja dictatorul Tunisian Ben Ali a fugit din Tunisia si s-a adapostit in Arabia Saudita. A urmat un guvern de fideli ai fostului presedinte puternic contestat de catre fortele revolutionare din aceasta tara.
Situatia este departe de a fii clarificata...
URMARE
30.01. 2011
30.01. 2011
Iata ca revolta celor din Tunisia si Algeria s-a extins cuprinzand toata lumea araba cu revolte de masa in Egipt si semne de agitatie in Republica Yemen, presa considera ca " vinovata" pentru acest fenomen este emanciparea celor tineri (adica o mare parte a populatiei acestor tari care asa cum se stie se afla in mijlocul unei explozii demografice) fenomen conex popularizarii internetului si circulatiei crescute a informatiei. Am indoileli ca este chiar asa dar cu siguranta ca exista o fata a evenimentelor care seamana cu cele descrise mai sus, adica exista multa lume nemultumita, revoltata, care nu mai suporta si care a gasit ca este momentul pentru schimbare. In Egipt presa vorbeste de ceva in jurul a 100 de morti - ma intristeaza foarte tare asta daca e adevarat cu siguranta . Cam atat - revin cu upgraduri...
Doar cateva cuvinte...
Un text scurt scris pe 22 Dec 2010 la aniversarea a 21 de ani de la Revolutia Romana
Am vazut ca presa romana trateaza succint sau deloc evenimentul...
Este 22 Dec si in mod total schizofrenic bloggul meu a capatat o fatada vesela si ma simt dator sa contracarez impresia pe care o lasa aceasta noua fatada cu un gand trimis inapoi spre 1989, spre Timisoara, spre Bucuresti, spre celalalte locuri unde s-a petrecut Revolutia Romana. Am poate statura (cred ca aceste momente sunt in particular pline de latratori -pentru a spune ceva acum ai nevoie de putina statura morala !), dar nu am cunostiintele necesare pentru a incerca sa arunc vreo lumina asupra evenimentelor de acolo, ceea ce stiu e ca macar pentru o scurta perioada datorita acestui eveniment unii dintre noi au avut un simtatmant plin de speranta (eronat desigur) a ceea ce inseamna sa fii, sa cresti, sa traiesti si sa gandesti liber. Prin sublimul sacrificiu a eroilor revolutiei Romane am castigat noi, o generatie, acele cateva rare minute de libertate , doar atat timp cat lucrurile au fost oarecum scapate de sub un control total de tip dictatorial. Acele cateva "minute" (e desigur o figura de stil de fapt este vorba de saptamani, luni poate...) ne-au aratat unora ce inseamna sa fii liber. Doar cei care au simtit pentru o clipa adierea magica a libertatii pot cantari si judeca mai tarziu corect lucrurile .
De aceea astazi gandurile mele se intorc pentru o secunda spre cei care au murit ca sa nu se mai intample vreodata ceea ce mi se intampla mie astazi (printre altele desigur ). As fii ales un cantec dar nu am casti, as fii ales o poezie dar nu stiu nici una suficient de sincera si de curata ca sa poata acompania un astfel de moment , asa ca aleg o imagine, nu stiu ce spune, nu stiu ce arata, arata un punct, un moment in care fiinta umana isi depaseste animalitatea omniprezenta si devine curata, angelica si tinde spre sublim si infinit...
http://dev-cms.stsisp.ro/presidency/include/romania/1/decemb89.jpg
Este posibila o reforma institutionala sau o ameliorare a functionarii institutiilor?
7 Octombrie 2010
studii
studii
1. Introducere
2. Ce inseamna ameliorarea functionarii institutiilor?
3. De ce nu se intampla in viata de zi cu zi asa ceva?
4. E ceva de facut?
5. Concluzii
1. Introducere
Pana sa revin la sectiunea arte scriu astazi un nou text avand rolul de a sistematiza putin haosul (sau o parte a lui ) pe care l-am creat ieri. Am vorbit ieri despre servicii secrete, politie, etc -incerc sa le privesc astazi ca pe niste simple institutii. Acestea nu sunt institutii normale - ca si toate celelalte - ci au ceva special - sunt acele institutii care detin in mana forta fizica, represiunea, armele si dreptul la interventie. Exista o aroganta filosofica in abordarea mea, exista o aroganta a sentimentului ca le "apuci", ca le prinzi in concept, ca le tii in palma, ca le delimitezi, ca le controlezi si studiezi. In relitatea de zi cu zi sunt ele cele care te prind (la propriu sau la figurat), te controleaza si te studiaza, te privesc de sus si decid asupra minorelor detalii ale neinsemnatei (pentru ei ) tale vieti. Incep deci printr-un fel de avertisment si auto -avertisment.
Ce este in neregula cu aceste institutii daca e ceva in neregula? Sau cu altele cum ar fii justitia ? Invers de cum se crede - omul obisnuit ar putea crede ca nu functioneaza - eu spun ca o parte dintre acestea suprafunctioneaza astfel ca si-au iesit de matca lor fireasca si de aici devin acele lucruri suprapamantesti despre care vorbim cateodata. Unele suprafunctioneaza, altele functioneaza eronat, contradictoriu cateodata...Cred ca am demonstrat ieri cu fapte ca sunt in neregula. Ce anume e in neregula?
In linii mari asa cum se stie problema este ca acestea nu sunt independente asa cum ar trebui sa fie ci sunt manevrate politic, folosite ca arme de duel politic, sunt servile si dependente, sunt roase de coruptie si clientelism si astfel devin unelte...unelte ale strivirii indiviziilor.
2. Ce inseamna ameliorarea functionarii institutiilor?
Inseamna un proces lent de scoatere a lor de sub clientelism, inseamna sa le faci independente dar sa ramana sub control social, inseamna sa nu mai fie complet corupte ci meritocratice, inseamna sa nu mai fie sub control mafiot -politic ci inca o data puternice, independente aproape de societate si om.
3. De ce nu se intampla in viata de zi cu zi asa ceva?
Pentru ca deserveste cercurilor puterii. Puterea e acel lucru care tinde sa se intinda ca un cancer, sa sporeasca perpetuu, sa cucereasca totul rand pe rand, sa devina tiranie si dictatura. Nimeni nu isi taie craca de sub picioare cedand parghii de control, metode de exercitarea a puterii si de a acumula avere. Altfel spus oamenii politici de pretutindeni sunt interesati de institutii slabe, servile, controlabile, politizate. De fiecare data cand un partid castiga """ alegerile""" isi infige coltii in institutii si le ia in stapanire ca mai apoi sa le foloseasca in interes propriu.
Pana aici totul e simplu si banal. Concluziile intermediare sunt deci ca cercurile puterii sunt interesate de subjugarea institutiilor care, prin clientelism si coruptie devin servile puterii care, cu cat este mai tiranica, impinge mai tare prin parghiile de putere spre indivizi in scopul alterarii, subjugarii, orbirii, inversarii lor.
4. E ceva de facut?
Foarte putine din pacate. Impotriva unor institutii atotputernice ca politia sau serviciile secrete sunt foarte putine de facut. Daca sunt manevrate politic contra ta nu ai foarte multe variante decat sa incerci sa le eviti. Justitia? Nu e de evitat - situatia e putin diferita- dar e aproape imposibil sa speri ca poate sa lucreze corect atat timp cat ea insasi e servila puterii. Exista cateva metode cum sunt lupta inter-institutionala - altfel spus institutiile puternice care functioneaza relativ corect trebuie sa intervina in sprijinul oamenilor in contra institutiilor deviate de la cursul normal. Mai exista ceva si mai revolutionar- emanciparea maselor, trezirea oamenilor la constiinta - pana sa se intampla asta vom fii cu toti morti. Asteptandu-l pe Marx - asteptand iluminarea maselor, asteptand trezirea la constiinta a gloatelor - nu stiu daca asta e solutia -oricum ca sa revenim putin in temporalitate si istoric acum e criza- exact ceea ce era necesar pentru o noua apasare in cotidian, in mizeria vietii de zi cu zi - e si ceva cinic aici - nu prea vad ca masele s-ar fii trezit prea repede la realitate nici macar daca ar fii fost prospere material - continua sa fie aservite si societati cu indivizi prosperi material- e ceea ce se vede aici in occident. Nu prea vad alte solutii de control institutional - exista organismele europene- in ochii mei acestea s-au prabusit de mult - imi pare sa spun inca o data - acestea sunt absolut oarbe - si nu e vorba de detalii ci de trenduri sociale nationale. Ajungem astfel la acea minciuna suprema care este democratia - ideea ca puterea se afla la indivizi particulari care este mai absurda astazi decat orice si mai ajungem la o concluzie- traim intr-o epoca un evolutionism inversat - masele sau cei slabi ii ucid si distrug pe cei puternici prin propria inconstienta...Punct.
5.Concluzii
Iata asadar un text scurt, scris foarte repede, avand intentia de studia putin ceea ce se intampla cu unele institutii - mai ales cele care se ocupa cu represiunea, cu puterea fizica imediata, cu informatia, cu securitatea si care ajunge la concluzia ca aceste institutii ca si altele sunt dependente, aservite, corupte si clientelare astfel ca nu fac decat sa perpetueze tirania , sa fie VECTORII ORBI AI PUMNILOR PUTERII.
Revin cu muzica...
Tortura in 2010
text nefinalizat
Capitole:
Cuvant inainte.
1. Ce este tortura - aspecte definitionale;
2. Aspecte legale
3. Un scurt istoric al torturii
4. Tortura mentala
5. Ce e de facut...
1. Ce este tortura - aspecte definitionale;
2. Aspecte legale
3. Un scurt istoric al torturii
4. Tortura mentala
5. Ce e de facut...
Cuvant inainte.
Incep prin a spune ca pentru acest text nu voi folosi nici un fel de bibliografie. Exista nenumarate carti pe tema asta. Iata cateva titluri :
- Jennifer K Harbury - Truth, Torture, and the American Way: The History and Consequences of U.S. Involvement in Torture;
- Naomi Klein (pe care am mai intalnit-o aici) - Shock Doctrine
- Marnia Lazreg -Torture and the Twilight of Empire: From Algiers to Baghdad;
Incerc mai degraba sa si poate si mai mult sa IMI clarific cateva aspecte teoretice si altele istorice legate de acest subiect. Acest text nu va atinge teme de etica aplicata - lasand deoparte discutiile despre probleme etice (altfel spus textul nu are ca obiectiv o discutie despre interdictia morala si eventuale cazuri in care tortura este permisa/ interzisa). In acelasi timp cine va privi la capitolul unu cel care trateaza aspectele definitionale ale acestei teme va vedea ca acestea includ discutia scopurilor sau utilitatilor torturii. Nici aceasta tema nu face obiectul acestui studiu.
Desfasurare pe larg
1. Ce este tortura - aspecte definitionale;
2. Aspecte legale - cum codurile de legi ale statelor interzic dar nu definesc tortura lasand la interpretarea curtilor ce este tortura si sa stabileasca daca un caz sau altul tin de acest fenomen. Cu toate acestea tratatele internationale fac incercari timide de a stabili ce intra si ce nu intra sub incidenta acestui fenomen- exemple si comentarii...
3. Un scurt istoric al torturii mergand de la evocari ale torturilor astazi considerate a fii istorie (desi inca exista zeci de state care intru-un fel sau altul le practica - este vorba despre tortura in sensul brut si brutal - tortura fizica ) pana la tipurile moderne de tortura care folosesc metode rafinate de tortura fizica cum sunt izolarea fizica , lipsirea de somn, socurile electrice (in unele cazuri), folosirea de droguri.
4. Tortura mentala - partea spinoasa a problemei - aducerea subiectilor in stare de izolarea informationala, modificarile de input senzorial (altfel spus controlul si alterarea continua a informatiei pe care o recepteaza subiectul astfel incat creierul acestuia vazut ca o masina de prelucrare a informatiei se afla intr-o continua stare de derealizare si disociere de realitate vazuta ca input informational normal pe care il recepteaza creierul din 'lumea reala'), mentinerea in stare de teroare, bombardarea creierului subiectilor cu mizerie fizica si morala, cu mostruos,
5. Ce e de facut...
Cap 1. Ce este tortura.
Torture, according to the United Nations Convention Against Torture, is:
...any act by which severe pain or suffering, whether physical or mental, is intentionally inflicted on a person for such purposes as obtaining from him, or a third person, information or a confession, punishing him for an act he or a third person has committed or is suspected of having committed, or intimidating or coercing him or a third person, or for any reason based on discrimination of any kind, when such pain or suffering is inflicted by or at the instigation of or with the consent or acquiescence of a public official or other person acting in an official capacity. It does not include pain or suffering arising only from, inherent in, or incidental to, lawful sanctions.—UN Convention Against Torture[1]
Iata si un raspuns mai filosofic si mai stufos aici:
Nu am sa pierd timpul cu traduceri.
In linii mari este vorba despre a provoca constient durere - suferinta , fizica sau mentala cu scopul de a obtine informatii, in scopul pedepsirii, intimidarii sau avand ca motivatie varii tipuri de discriminari.
Discutie...
2. Aspecte legale
Iata ca exemplu un fragment din legea romaneasca:
Art. 173. - (1) Supunerea la tratamente neomenoase a ranitilor ori bolnavilor, a membrilor personalului civil sanitar sau al Crucii Rosii ori al organizatiilor asimilate acesteia, a naufragiatilor, a prizonierilor de razboi si, în general, a oricarei alte persoane cazute sub puterea adversarului, ori supunerea acestora la experiente medicale sau stiintifice care nu sunt justificate de un tratament medical în interesul lor, se pedepseste cu detentiune severa de la 15 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza savârsirea fata de persoanele aratate în alin. (1) a vreuneia dintre urmatoarele fapte:
a) constrângerea de a servi în fortele armate ale adversarului;
b) luarea de ostatici; c) deportarea;
d) dislocarea sau lipsirea de libertate fara temei legale
e) condamnarea sau executia fara o judecata prealabila efectuata de catre o instanta constituita în mod legal si care sa fi judecat cu respectarea garantiilor judiciare fundamentale prevazute de lege.
(3) Torturarea, mutilarea sau exterminarea celor prevazuti în alin. (1) se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu detentiune severa de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Asa cum lesne se observa nici o urma de clarificare a ceea ce ar insemna asta.
...to develop
Excurs umoristic (la final) pe tema (absurda aproape a) democratiei
Chapters
1. Democratia, introducere
2. Derapajele societatii civile
3. Ce este o societate democratica?
4. Secretomania si apararea nationala.
5. In practica (totul e diferit...)1. Democratia, introducere
Pe tema democratiei a curs multa cerneala si picura din tavan intr'un lighean de nu poti dormi. Foarte greu sa aduci ceva nou in discutie. A spera asta intr-un mic text, scris pe internet, in cateva ceasuri trimite spre diletantism, naivitate sau sindromul descoperirii rotii. Sa inviti la o schimbare momentana de optica poate fii suparator. Democratia apare indeobste ca o metoda moderna de alegere a liderilor unei tari. Ea se manifesta sporadic, odata la 4 ani atunci cand poporului ii este pusa la dispozitie metoda miraculoasa de a se intrupa alchimic in liderii care sunt vehiculele si purtatorii vointei populare inspre sferele de conducere. O democratie ideala, una reusita, tinde spre ideea de oglindire, de reflectare a unei vointe rezultante inapoi spre ea, de feedback de putere. Acesta este un reziduu de gandire hobbesiana. Imediat dupa epuizarea procesului alegerilor, odata ce puterea ii e instrainata, poporul nu mai dispune de prea multe mijloace de control a sferelor puterii. Pe de alta parte imediat dupa ce a inventat teoretic statul, Hobbes a uitat cu desavarsire poporul, acesta apare sleit, stors si orgasmic fericit. Si totusi Hobbes vorbea despre altceva...
Democratia in viziunea aceasta este o eveniment arar. In ziua sacra, poporul se reuneste si-si deleaga puterea, cum ziceam. Ce se intampla in tot restul timpului ne intereseaza mai putin.
Si totusi stiinta politica, analistul politic, presa au o responsabilitate aparte in a monitoriza cum anume este exercitat mandatul popular de catre autoritatea careia i-a fost incredintata puterea.
Exista puteri slabe caracterizate prin anomii, vid de putere, slabiciune si renuntari in dauna maselor. Exista la polul opus, puteri cu derapaje dictatoriale, cu tendinta de a supralicita puterea maselor in dauna unei minoritati sau cu tendinta de a pastra puterea in dauna democratiei. In aceste cazuri mediatorii ne anunta, ne spun, trag clopotele. Societatea civila prin reprezentantii ei(asociatii, presa in cazul asta) ne pun la curent si suntem invitati sa-i amendem pe nesupusi.
In distinctia putere- societate civila ceea ce scapa ochiului analistului este de obicei societatea civila. Ea revine phoenixian odata la 4 ani spre a ne arata ca exista. Apoi dispare mitic, invaluita intr-un nor purificator de praf, pentru alti 4 ani.
2. Derapajele societatii civile
Intrebarea pe care o pun aici nu e cu siguranta originala. Nu sunt primul care pune in chestiune problema societatii civile si derapajelor ei. Caci despre asta e vorba.
Societatea civila poate fii ea insasi derapanta, cu alunecari antidemocratice, represiva. Stim toti despre ascensiunea partidului nazist avand pe deplin sprijin popular.
Exista un numar mare de combinatii si posibilitati in acest punct. Exista popoare fara traditii democratice. Exista altele fara rabdare in istorie. Exista popoare fara educatia necesara intelegerii si mai ales functionarii democratiei.
Asupra acestor aspecte ma voi apleca in acest text...
3. Ce este o societate democratica?
Raspunsul prim si simplu ar fii o societate cu o tendinta spre egalitarism vazut ca egalitate de sanse, egalitate in drepturi,(care insa recunoaste merite, diferente) etc. Criticii neavizati vor raspunde imediat ca aceasta este tocmai ceea ce lasam in urma. Oare nu societatea comunista propovaduia in teorie egalitatea? Oare nu aceasta se facea responsabila in practica pentru anihilarea elitelor, sugrumarea diferentelor, violentarea minoritatilor?
Raspunsul este, din punctul meu de vedere, ca aceasta este una dintre cumplitele mistificari ale istoriei. Este adevarat ca era comunista propovaduia ce spuneam eu mai sus si se facea vinovata de sugrumarea inegalitatilor numai ca doar pentru a creea alte inegalitati.De data aceasta intr-un sistem controlat.
Opusul societatii democratice este societatea stratificata. Societatea pe ranguri.
Un motiv pentru care democratia nu s-a grefat si nu se va grefa niciodata bine in orientul indepartat spre exemplu. E imposibil sa creezi democratie in India spre exemplu unde societatea este inca impartita in caste.
Opusul democratiei sunt societatile secrete, opusul democratiei este armata. Opusul democratiei inseamna execut fara sa gandesc. Opusul democratiei este distanta intre oameni.
Din pacate in ultimii 19 ani romanii si-au pus increderea in doua institutii perfect non-democratice: armata si biserica. Ambele sunt institutii extrem de stratificate.
Sa luam ca exemplu armata:
- in primul rand distanta, intervalul de la soldat la general este enorma. Trece prin gradele de caporal, sergent, sublocotenent, locotenent, capitan, locotenent colonel, colonel si general. Ma dor degetele. Pe alocuri, in aviatie si marina mai avem si comandori, amirali etc. Fiecare nivel exceptandu-le pe cele doua de la extreme are un superior imediat si un inferior imediat. Ordinele superiorilor se executa intocmai, fara comentarii, fara discutii (chiar mediul democratiei). Acest ministudiu are valoare de exemplu, de paralela metodologica. Nu sunt pentru democratizarea armatei, nu ar functiona. Imagineaza o armata unde toate dispozitiile sunt indelung disputate, criticate, unde toata lumea are ipoteze, solutii, idei(pe alocuri armata nordista americana din razboiul civil pare a fii o forta de tipul asta: o armta de amatori, fermieri,aventurieri, interesati economic foarte putin gata sa-si urmeze orbeste superiorii -modelul a disparut si provoaca zambete astazi. ). Ar disparea cu mult inainte de a intreprinde ceva. Societatea civila nu este insa o grupare tip armata dar unele societati pastreaza varii elemente de control de tip varietate de ranguri.
In sens invers acestea devin nefunctionale. Se autodizolva lent, isi pierd puterea si drepturile, devin mase asuprite...
4. Secretomania si apararea nationala.
din experienta, societatile devin mai stratificate acolo unde intalnim popoare mai numeroase. Stratificarea se produce la nivel de sistem (apar birocratii masive- ca in SUA sau in China) si se produce la nivel popular(criteriile sunt diferite de la un loc la altul, de la un popor la altul). In societatile extrem de stratificate intalnim cel mai adesea si tendinta extrema a puterii spre secretomanie, spre ascunderea de opinia publica a unor evenimente. Intalnim servicii secrete masive si greoaie. Intalnim
un motiv sacru si nebulos sub care se ascund numeroase abuzuri, violari de drepturi, interventii neindreptatite: securitatea nationala.
E greu sa vorbesti despre securitatea nationala intr-un stat cu 3 milioane de locuitori, acolo unde un zvon, o stire patrund cel mai repede pana in adancime. Securitatea nationala ii priveste acolo pe toti.
Nu am inteles spre exemplu niciodata cu ce ar periclita securitatea nationala a Romaniei publicarea integrala a dosarelor revolutiei. Cu nimic cred. Statul insa trebuie sa-si pastreze aura mistica. De veghetor supraconstient al maselor.
Cu cat aparatul de stat este mai masiv intr-o tara cu atat devine mai lipsit de transparenta, mai greu de inteles, mai misterios si mai periculos.
Iar motivul "securitatea nationala" o marioneta in mana unor oameni ai puterii care pot astfel da frau liber tendintelor autocratice sau despotice.
5. In practica (totul e diferit...)
Deja sunt in urma cu observatiile cand spun ca puterea din Romania incepe sa semene tot mai mult cu cea din Rusia unde V. Putin conduce din umbra chiar si dupa "moartea" sa ca presedinte prin alegerea apropiatului sau Medvedev ca presedinte. In tot acest timp acesta continua in nota dictatoriala cu care ne-am obisnuit.
Prin aparitia d-lui Boc pe postul de premier Traian Basescu detine din umbra si controlul guvernului. Astfel ca acest functionar (asta este pana la urma) cu centura neagra in lupta cu constitutia romaniei devine din ce in ce mai influent.
Eu ii sugerez sa se intituleze Cezar, Maximus, Augustus, Dictator absolut si pe viata, cu sprijin popular desigur. Putere de viata si de moarte se pare ca detine deja asupra umililor sai supusi.
Despre camarila din jurul dansului, acesti mari preoti ai noului imperiu, voi evita sa spun prea multe. Sunt cunoscuti ca luptatori feroce impotriva oricarei forme de emancipare populara.Criza economica pune si ea pe tapet noi motive de nepasare fata de ceea ce se intampla in jur. Ce mai conteaza drepturile, institutiile, paraliziile sociale, aerul sinistru din jur sau atmosfera de lagar, variile renuntari si tradari.
Critica de carte
Nu am avut timp sa citesc, dar am rasfoit cu atentie si responsabilitate cateva zeci de tomuri in ultima vreme.
Exista cateva care mi-au parut interesante asa ca o sa le consemnez titlurile impreuna cu scurte descrieri sau introduceri pentru continutul acestora.
1. Autor: Steven Pinker ;
Titlu: WHAT IS YOUR DANGEROUS IDEA?
Iata mai intai un link care dezvaluie cate ceva despre continutul cartii:
Comentariu: Pentru mine autorul acestei carti este o cunostiinta mai veche. In general persoanele sau profesionistii interesati de psihologie, studii asupra limbajului, filosofie sau filosofii ale mintii umane au citit sau auzit despre acesta si scrierile lui. Este profesor la Harvard si specialist in psihologie evolutionista. Nu de psihologie este vorba in acest caz ci de o colectie de texte dorindu-se a fii o continuare a unei viziuni consacrate de catre biologul Richard Dawkins, conform caruia ideea darwiniana de evolutie organica intampina rezistenta si dificultati de acceptare pentru ca este o idee periculoasa. Periculoasa pentru prejudecati, viziuni traditionaliste, tipare conservatoare de gandire.
Pinker 'cheama la bara' o echipa multidisciplinara de specialisti (unii dintre cei mai buni din domeniile lor ) rugandu-i sa arate care sunt ideile periculoase din domeniile lor.
Rezultatul nu este tocmai spectaculos in ceea ce ma priveste - mai intai ca autorii articolelor au inteles prin periculos tot felul de chestiuni foarte diferite (probabil unii nu au dorit sa pastreze linia lui Dawkins si ca altii nici macar nu l-au citit pe Dawkins).
Mai apoi unele idei sunt ciudate , altele prea fantastice, unele articole sunt prea scurte si altele prea lungi. Unii nu par sa se fii obosit, altii par sa fii facut macar acel minim efort cerut de catre blazonul dansilor.
Oricum, ceva interesant. Cine are timp si posibilitati sa-mi razbune ignoranta, sa citeasca!
2. Autor:Naomi Klein (pe aceasta am citit-o intreaga)
Titlu: Shock Doctrine;
Titlu: Shock Doctrine;
O carte extrem de complexa, stufoasa, neobisnuit de plina (in toate sensurile posibile). Spre deosebire de prima carte pe care am comentat-o aici, aceasta nu ma face sa fiu exact in 'apele mele'. Senzatia pe care ti-o da imediat e ca nu poti controla multitudinea de informatii, date, istorii, conjecturi, ipoteze si dovezi pe care le aduce. Pentru ca pur si simplu nu ai acces la mare parte dintre informatiile sau sursele invocate aici.
Conform autorului canadian exista 3 niveluri la care suntem supusi la soc:
- soc prin terorism, catastrofe, dezastre naturale, soc prin spaima de acestea.
- un soc prin implementarea de politici economice radicale cum - este teoria economica a scolii de la Chicago (privitoare la capitalismul radical si perfectiunea autoreglarii pietei) -implemantata post- traumatic experimental in nenumarate tari de pe planeta.
- un soc prin anihilarea rezistentei si a celor ce se opun - un soc prin tortura, prizonierat politic, anihilare sociala a oponentilor.
Cei care le provoaca, le intretin SAU / SI au de castigat de pe urma lor sunt liderii politici, economici, marii jucatori. Un razboi psihologic tacut si subteran purtat impotriva popoarelor in scopul manipularii , controlului maselor si reducerii la tacere a oricarei forme de rezistenta.
Dupa fiecare soc, fie el provocat sau intamplator, apar masuri economice capitaliste radicale care duc la acel tablou vizibil aproape peste tot : cercuri ale puterii atotputernice si dispunand de sume enorme de bani in timp ce masele sunt adancite in saracie si represiune...
Asa cum am spus dovezile istorice sunt luxuriante - exista capitole intregi dedicate experimentelor social economice din Chilele lui Pinochet, juntele Argentiniene, Indonezia, Iran, Honduras, Salvador, Irak, Sua, Polonia etc. Exista aici multe materiale eliberate prin legea accesului la informatii din SUA de catre C.I.A. , dovezi si marturii aduse de cei implicati in evenimente ca cele de la Guantanamo sau Abu Ghraib, despre politii secrete si operatiuni cum au fost operatiunea Condor, o intreaga retea de date si informatii in sprijinul ideii centrale - ca traim intr-o luma artificial tinuta intr-o stare de continuu soc- in scopul manipularii, controlului, perpetuarii artificiale a puterii, imbogatirii nelimitate a marilor jucatori.
3. Autor: A C Grayling
Titlu: Liberty in the Age of Terror: A Defence of Civil Society and Enlightenment
De data aceasta un filosof. O idee la care ma gandeam eu insumi de mult : din mai degraba inchipuite motive de securitate in fata amenintarii teroriste statele devin popperian inchise adica apar tendinte dictatoriale, puterea devine tot mai concentrata, controlul devine masiv - astfel ca unui rau fundamental i se raspunde cu un alt rau fundamental. Cine priveste putin spre comentariul la cartea nr 2 poate observa ca sunt unii care au avut curajul de a iesi in fata si cu ipoteza ca celor care conduc nu li se intampla asta din pura prostie (adica e mai mult decat evident ca a opune dictatura terorismului e complet irational) si ca exista mai degraba interese in directia asta. Cartea este alcatuita din doua parti mari:
- in apararea libertatii;
- dezbateri:
Cele doua capitole sunt foarte diferite ca abordare, stil si scop teoretic.
Primul capitol tine de politologie, este aplicat, plin de exemple empirice (seamana intru catva cu abordarea din Shock Doctrine), presarat cu istorii recente (din era C.C.T.V- Blair -Bush) si incearca sa arate cum au disparut incet intregi fragmente din ceea ce numim sau numeam libertate, in timp ce al doilea capitol merge inapoi spre filosofia politica clasica, la Mill si Berlin pentru a ne arata la ce e buna libertatea si ce se intampla in lipsa ei.
Ca un scurt comentariu pana cand nu vom avea si un capitol 3 (adica ceva despre care sa se scrie un capitol 3)- care sa uneasca intr-un fel politica de zi cu zi (adica capitolul 1) cu idealurile filosofice (adica capitolul 2) vom continua sa fim in masuri diferite toti inlantuiti.
Inchei aici deocamdata.
